In perioada 21 iulie – 04 august 2017 am participat la Yoga Studies Summer School, o scoala de vara, avand ca subiect central “Yoga”, organizata de Universitatea Jagiellonian – Institutul pentru Studii Religioase, din Cracovia, Polonia.
Voi reda mai jos, in calitate de elev umil la inceput de drum in teoria si practica yoga, insa in acelasi timp plin de entuziasm si dornic de cunoastere, doar cateva impresii si idei pe care le-am retinut in urma celor doua saptamani de studiu, informatiile transmise in cadrul acestui program foarte intens fiind mult mai ample si mai detaliate.
Profesorul care a dominat acest program, atat prin faptul ca a avut cele mai multe ore de prezentare / recitare, cat si printr-o personalitate puternica, a fost Michel Angot.
Michel Angot a prezentat un subiect considerat a fi important in zona Yoga, Sutrele lui Patanjali in cursul sau “Analyzing the Yoga Sutra with the ancient tools and experiencing it through recitation”.
Scopul prezentarii teoretice a dlui. Angot nu a fost acela de a finaliza analiza Yoga Sutras in cele doua saptamani (lucru pe care cei interesati il pot face citindu-i cartea Le yoga-sutra de Patanjali Le yoga-bhasya de Vyasa), ci acela de a ne introduce in laboriosul si in acelasi timp interesantul proces de analiza a unui text din sanscrita.
Cateva dintre ideile exprimate in prezentarea pe care a sustinut-o, mi-au atras atentia si le voi reda, cu cat mai multa precizie, mai jos:
- Yoga Sutras a fost “compusa” in jurul anului 400 e.n. iar Yoga Bashia a fost “compusa” la o distanta de aproximativ 300 ani;
- la momentul compozitiei Yoga Sutras nu exista conceptul de autor, probabil ca este o compozitie in co-autorat iar Patanjali a fost un posibil ‘editor’ al compozitiei;
- Yoga Sutras nu a fost transpusa in scris la momentul compozitiei, intrucat cunoasterea brahmanilor se transmitea pe cale orala, ci mult mai tarziu, in jurul anului 1200 e.n.;
- cea de-a patra pada a fost scrisa de catre un alt autor fata de primele trei pada;
- nu se stie daca sutrele erau transmise fiind cantate ori fiind recitate, nu exista o traditie si nici texte care sa indice modalitati de cantare a sutrelor;
- avand in vedere transmisia orala, de-a lungul timpului probabil ca Yoga Sutras a suferit modificari, in orice caz, in diferite zone ale Indiei sunt diverse variante Yoga Sutras;
- o traducere din limba sanscrita nu poate fi facuta, ci doar o interpretare, intrucat pentru fiecare cuvant in sanscrita exista 120 posibile cuvinte pentru traducere;
- comentatorii Yoga Sutras nu sunt practicanti yoga (exceptie ar putea face Rajaboja);
- cuvantul “yoga” de la inceputul PYS deriva din “tacere”, nu inseamna “uniune”, yoga nu este scopul ci este mijlocul;
Din reactiile colegilor exprimate atat pe parcursul cursului cat si ulterior, dupa finalizarea acestuia, o parte dintre ideile exprimate de catre Dl. Angot sunt destul de controversate.
Componenta artelor vizuale a fost de-a lungul timpului o componenta importanta in dezvoltarea umanitatii si nu face exceptie nici yoga de la aceasta regula.
Profesorul Gudrun Buhnemann ne-a incantat privirea cu prezentarea sa “Aspects of the visual history of yoga”.
Asa cum a reiesit din prezentarea dnei. profesor Buhnemann de-a lungul timpului personajele reprezentate vizual (statui, picturi, etc) in yoga au avut cateva componente asociate pe care le regasim in majoritatea cazurilor, astfel”
- pot fi insotite de un vehicul asociat;
- pot mentine o anumita postura;
- tin in mana/maini anumite atribute (arme, obiecte de ritual, etc);
- redau mudre / gesturi;
- au mai multe capete, brate, picioare;
- au diverse ornamente (coliere, amulete, scalpuri, serpi cu semnificatie divina, etc);
- au anumite animale asociate (garuda pentru Visnu, paun pentru Laksmi, leu pentru Durga, etc);
- au obiecte pe care sunt asezate (o floare de lotus, un tron, etc);
- pot fi asociate cu diverse culori pe care le pot avea pe corp sau doar pe fata.
Ca si concluzie:
- atributele aceastea nu au un singur inteles;
- exista o dificultate in recuperarea intelesului original;
- intelesul nu este uniform ori static.
Calatoria in care ne-a purtat dna. profesorul Buhnemann a pornit de la reprezentarea Siva ca si yoghin (ex. statuia de la Kemp Fort),
Siva the kind of dancers (in Sudul Indiei, Templul Chidambaram),
reprezentari ale lui Sage Patanjali (reprezentari din Sudul Indiei, unde apare de obicei impreuna cu Dancing Siva),
Patajnjali din Yoga Sutras (diferit de Sage Patanjali)
si ulterior o combinatie intre cei doi Patanjali, reprezentari de sine ale profesorilor de yoga (Iyengar),
ajungand la surse vizuale pentru yoga posturala (padmasana fiind una dintre cele mai vechi posturi reprezentata vizual), mandale, yantra & chakras (in interior avem doua triunghiuri, interferate unul cu varful in sus – reprezentand masculinul si unul cu varful in jos – reprezentand femininul. Aceste doua triunghiuri interferate ar putea avea si semnificatia de “cunoastere”).
“Yoga – the art of transformation” (catalog expozitional) contine o diversitate foarte mare de fotografii ale acestor reprezentari vizuale.
Un alt subiect considerat important a fost ales de profesorul Jason Birch, mai exact “The History of Medieval Hatha and Rajayoga”.
Hathayoga si Rajayoga sunt un derivat din tantra si traditiile ascetice (tapas).
Texte timpurii pentru hatha yoga si raja yoga apar intre secolul al XI lea si secolul al XII lea.
Concepte hatha yoga timpurii:
- trans sectarian;
- se pune accentul pe practica;
- este o practica auxiliara, scopul este raja yoga;
- anti-asana, din 84 de asane se remarca doar doua – siddhasana si padmasana;
- foarte putin accent pe mantra si siddhi;
- nu prezinta interes filosofia si scripturile;
Concepte raja yoga timpurii:
- Siva este invatatorul;
- are influence ascetice;
- tehnica principala este Sambhavi Mudra;
- se concentreaza doar pe aceasta tehnica, celelalte din ashtanga yoga sunt ignorate;
- critica a oricaror tehnici ce necestita efort;
- raja yoga este calea catre samadhi.
Un text central este Hatha Yoga Pradipika (HYP), in jurul anului 1450 e.n., a lui Swami Swatmarama, compusa din patru capitole: Capitolul 1 – Asana, Capitolul 2 – Pranayama, Capitolul 3 – Mudra (acestea trei reprezentand Hatha Yoga) si Capitolul 4 – Samadhi (aceasta reprezentand Raja Yoga).
Apar primele asane care nu sunt in asezat: Mayurasana, Kukkutasana si Kurmasana (diferita fata de cea din prezent). Anterior HYP savasana este o tehnica laya yoga, in HYP savasana este o asana.
Alte practici ce apar in HYP sunt reprezentate de dieta si shatkarma.
Referitor la dieta, avem alimente de tip lagu – recomandate, intrucat sunt digerate rapid si alimente de tip guru (precum nucile spre exemplu) care nu sunt recomandate.
Referitor la shatkarma (cu scop terapeutic si au in vedere flegma si grasimea in exces) avem ; dhauti, bast, neti, trataka, khapalabati. De obicei se invata anterior asana si pranayama si vor fi practicate doar in cazul in care sunt necesare.
In respiratia yoghina se folosesc trei bandas: udianabanda, jalandarabanda si mulabanda.
Hatha yoga din HYP nu relationeaza cu Patanjali Yoga Sutras, Hatha yoga deriva din tantra.
Textele ce apar dupa secolul al XV-lea combina Hatha yoga din HYP si Patanjali Yoga Sutras.
Surya Namaskar nu apare in textele medievale, este posibil sa vina din artele martiale indiene mai vechi sau sa fie o influenta europeana.
In textele ulterioare apar franghiile (posibil sa fie inspirate din practicile din armata) si posturle asistete (apar in schite / desene, insa nu exista texte care sa sustina aceasta informatie).
In textele ulterioare HYP apare o dezvoltare / evolutie a tehnicilor initiale in ceea ce priveste asanele astfel:
- multe asane in picioare;
- este folosita “recuzita” / obiecte ajutatoare;
- sunt mult mai dinamice;
- sunt folosite pentru forta corpului;
- mudre devin asane;
- Padmasana si sidhasana raman la fel, celelate asane, in majoritate se modifica mult (motivul poate fi unul regional ori ar putea sa depinda de ceea ce vrea guru sa invete elevul).
Impreuna cu Jason Birch si Jacqueline Hargreaves (pe care o puteti gasi pe blogul the Luminescent) am practicat o serie de posturi din Hathabhyasapaddhati.
In acest text pentru prima oara posturile sunt puse intr-o secventa / insiruire iar posturile nu sunt statice, sunt dinamice.