Ĩn perioada 11 – 12 martie 2017 am participat la un Workshop Yoga, în cadrul studioului Ashtanga Yoga Paris, susţinut de Manju Jois, fiul cel mare al lui Sri K. Pattabhi Jois, ce este stabilit de aproximativ 40 ani în U.S.A. („K. Pattabhi Jois – 26 July 1915 – 18 May 2009 – a fost un profesor indian de yoga şi  specialist în sanskritã care a dezvoltat şi popularizat stilul vinyasa din yoga la care se face referire ca şi Ashtanga Yoga„ – Wikipedia).

Ĩn cele douã zile de workshop am practicat, împreuna cu Manju Jois şi doi dintre discipolii sãi dar şi alãturi de Gerald Disse (proprietarul studioului de yoga Ashtanga Yoga Paris).

Ĩn prima zi am practicat prima serie ghidatã Ashtanga Yoga şi o parte din cea de-a doua serie Ashtanga Yoga. Ĩn cea de-a doua zi am facut practicã mysore din Ashtanga Yoga („stilul Mysore din practica yoga a posturilor este o modalitate de a preda yoga modernã în cadrul tradiţiei Ashanga Vinyasa Yoga aşa cum a fost predatã de K. Pattabhi Jois în sudul oraşului indian Mysore. Aceastã metodã diferã faţã de modalitãţile obişnuite de a preda yoga. Acest tip de clasa nu este „condusã” ca şi un întreg, ci mai degrabã instrucţiunile se dau unu-la-unu în cadrul clasei de grup. Elevii practicã un fragment ales din secvenţa de asane Ashtanga, în ritmul lor propriu. Profesorul asistã individual fiecare elev, dându-i instrucţiuni verbale sau fãcând ajustãri fizice” – Wikipedia).

Ĩn ambele zile am practicat pranayama şi vedic chanting (imnuri vedice), iar Manju Jois a împartãşit cu noi şi alte elemente teoretice din filosofia yoga.   

Fiind nãscut in 1944, la momentul workshopului Manju avea 73 ani, dar asta nu l-a împiedicat sã susţinã un curs impecabil şi inspiraţional, debordând de vitalitate şi energie.

Abordarea profesorului a fost una relaxatã, împãrtãşind cu participanţii din experienţele sale personale în practica yoga, fãrã a încerca sã-şi  impunã punctul sãu de vedere şi raspunzând cu deschidere tuturor întrebãrilor.

Ĩn opinia lui Manju Jois, asanele (posturile fizice) reprezintã doar o componentã a practicii antice yoga deşi deseori ele sunt percepute ca reprezentând însãşi yoga.

Prin practica sa, Manju doreşte sã prezinte  avantajele practicii chanting (menitã sã îmbunãtãţeascã respiraţia), ale meditaţiei (fãcutã cu scopul de a relaxa corpul şi mintea) şi ale practicii pranayama (cu rol de a purifica corpul  din punct de vedere spiritual). Toate sunt în concepţia sa componente esenţiale pe drumul cãtre Iluminare.

Deşi au trecut 2 ani de la acest workshop,  îmi amintesc şi acum faptul cã Manju ne povestea cum, de-a lungul timpului a întâlnit oameni care doresc sã-şi schimbe viata la 180 de grade de pe-o zi pe alta. Oameni care vor sã treacã de la o viaţã dezordonatã, cu un stil de viaţã nesãnãtos şi cu o alimentaţie obisnuitã, la o viaţã ce funcţioneazã dupã rigori stricte, ordonatã, cu o alimentaţie vegetarianã, incluzând practica yoga în mod constant şi cum acest gen de schimbãri radicale şi imediate nu au niciodatã rezultate pe termen lung, nu sunt realiste şi lasã în urma lor o stare de dezamãgire şi de neputinţã. Concluzia este cã de cele mai multe ori aceste schimbãri nu sunt compatibile cu viaţa cotidianã din vest.

Ĩn aceeaşi perioadã, dupa workshop-ul lui Manju Jois, profitând de vizita la Paris, într-una dintre zile am luat parte la o clasã de mysore în cadrul studioului Ashtanga Yoga Paris. 

Spre deosebire de orele de yoga mysore la care am participat în Bucureşti, sustinute de Irene Zaarour (profesor de referinţã în România pentru practica Ashtanga Yoga şi proprietarul studioului de yoga Anahata – https://anahata.ro), ore în cadrul cãrora fiecare participant urmeazã secvenţa de posturi yoga din primary series Ashtanga Yoga, la aceastã orã de yoga din Paris fiecare participant începea secventa de posturi yoga de oriunde dorea şi putea sãri o parte dintre posturi.  O parte dintre cei prezenţi practicau posturi din primary series Ashtanga Yoga, alţi participanţi practicau posturi din intermediate series Ashtanga Yoga, fiecare urmând propria lui secvenţã. 

Interesant de observat este faptul cã şi la aceastã clasã de Mysore Yoga ca şi în cadrul workshopului lui Manju Jois, nivelul de practicã fizicã al cursanţilor a fost foarte avansat, ceea ce denotã o practicã de lungã duratã, consecventã si o rutinã yoga introdusã în programul aproape zilnic al lor.

Gerard Disse a participat şi el în calitate de practicant la aceastã orã de yoga,  dovadã cã prezenţa detinãtorilor studioului la cursuri este obişnuitã.

  

Cu titlu informativ, costul workshopului de yoga cu Manju Jois (2 zile, câte 3 ore / zi) a fost de 110 Euro iar costul participãrii la clasã de yoga mysore (drop-in) a fost de 20 Euro.

Ca locaţie, studioul este situat într-o curte, fãrã acces stradal direct, iar la parter, studioul include 2 sãli de yoga, douã camere cu destinaţie de vestiare şi zona de depozitare în care se ţineau saltelele de yoga, fiind prezent foarte mult lemn în designul studioului.  Amenajarea spaţiului denotã o oarecare simplitate şi modestie, specifice locaţiilor în care se practicã yoga.

Ĩn fiecare salã sunt amplasate tablouri cu profesori de yoga recunoscuţi în India dar şi în vest (Sri K. Pattabhi Jois şi Krishnamacharya), fotografii cu Gerald Disses şi Linda Munro (proprietarii studioului), statui cu zeitãţi indiene, male, obiecte de cult şi diverse amintiri aduse probabil din India de cei doi proprietari.

Ĩntrucat Ashtanga yoga nu presupune utilizarea unui numãr mare de props-uri, ca şi accesorii pentru practica yoga, studioul deţine doar strictul necesar, în speţã: saltele de yoga, bolstere, perne, yoga blocks, etc.

La  subsolul clãdirii, este situatã o salã mai mare, unde pot participa la un eveniment de yoga, pânã la 50 de persoane, aşadar destinatã evenimentelor speciale organizate de studio.

Ca şi concluzie, experienţa  vizitei la studioul Ashtanga Yoga Paris a fost una ineditã, din care am învãţat foarte multe lucruri. De exemplu, un puternic impact l-a avut modestia şi simplitatea acestor profesori de yoga, cu mulţi ani de practicã şi experienţã în spate. Ĩncã o dovadã a faptului cã mãiestria, toleranţa şi cunoaşterea umilului nostru loc pe care îl avem în marele plan divin,  merg mânã în mânã.